Săptămâna 11 - Iarna (a II-a oră)

La CLR am vorbit despre anotimpul iarna şi despre semnele acesteia: ninsoarea, zăpada şi frigul. 

Am stabilit la calendarul naturii ziua, luna decembrie, anul 2014, anotimpul iarna şi vremea cu ninsoare. Am repetat apoi lunile de iarnă: decembrie, ianuarie şi februarie. Am ales răspunsul ilustrat în imagini pentru nişte ghicitori. Am învăţat apoi un fragment din poezia "Iarna pe uliţă" de G. Coşbuc urmând să o mai repetăm şi acasă pentru a o memora.

A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.

Am explicat versurile insistând pe următoarele: "Norii s-au mai răzbunat / Spre apus, dar stau grămadă / Peste sat." care înseamnă că norii s-au mai împrăştiat spre apus, dar stau încă grămadă peste sat, "Prin zăpadă fac mătănii, / Vrând-nevrând." care înseamnă că fiind zăpada foarte mare copiii cădeau ca şi cum ar fi făcut nişte plecăciuni.

În finalul lecţiei am observat semnul grafic linia şerpuită / valul  comparându-l cu un deal şi-o vale sau cu valurile marii, ori nămeţii de zăpadă, apoi l-am exersat pe cele două rânduri din manual.

La MEM am continuat discuţia despre fenomenele ce se petrec în anotimpul iarna, am descris imaginea din manual, am numărat brazii din imagine şi am descoperit că erau 10. Fiind grupaţi în imagine câte doi am numărat brazii din doi în doi. Am repetat modalitatea de a număra astfel: un număr se spune, următorul se sare. Am numărat din doi în doi folosind atât cifre pare, cât şi impare crescător şi descrescător. 

Am făcut diferenţa dintre cifrele pare şi cele impare. Astfel, cifrele pare sunt acele cifre care se mai numesc şi cifre cu soţ şi care permit organizarea elementelor în perechi de câte două. Am dat nişte exemple concrete: doi copii formează o pereche şi se pot juca împreună, deci doi este o cifră pară, patru copii formează două perechi de câte doi, deci se pot juca doi câte doi, iar cifra 4 este de asemenea pară. 

Spre deosebire de cifrele pare, cele impare sunt acele cifre care se mai numesc şi cifre fără soţ şi care nu permit organizarea fixă a elementelor în perechi de câte două, un element rămânând mereu fără pereche. Am dat de asemenea exemple concrete pentru a înţelege mai bine aceste noţiuni. Trei copii pot forma o pereche de doi ce se pot juca unul cu altul, iar al treilea nu va avea pereche, pentru că trei este o cifră impară, cinci copii pot forma două perechi de câte doi, iar al cincilea copil va rămâne fără pereche fiindcă cinci este şi el o cifră impară.

Am vizualizat pe o planşă numărul zece şi am vorbit despre faptul că simbolurile 0 - 9 se numesc cifre, iar 10 este un număr format din cifrele 1 şi 0. De asemenea am discutat despre faptul că folosind cifrele 0 - 9 se formează şi se scriu toate numerele.

Am colorat numărul 10 într-un şir de numere, am trasat tot atâtea liniuţe verticale câte elemente avea fiecare mulţime (10), am exersat numărul 10 pe cele două rânduri din manual. În finalul orei am colorat fişa corespunzătoare numărului 10.

La AVAP am realizat un colaj cu tema "Bucuriile iernii" în care am folosit tehnica de mototolire a hârtiei creponate şi de lipire a acesteia în interiorul conturului unui om de zăpadă. Apoi am pictat conform modelului copilul care a construit omul de zăpadă, precum şi natura înconjurătoare: zăpadă, nori, ninsoare.